e boala? sau doar sunt eu?!

12 oct.

Sufar. De cateva zile nu ma pot hotari. Nu pot lua decizii. Oare de ce? Si nu ma refer la deciziile cruciale din viata unui om. Nu, vorbesc de lucruri marunte. Cum sa te imbraci cand pleci intr-o excursie, plimbare cu bicicleta prin padure. Sa-mi iau polarul gros sau sa-mi iau polarul subtire si geaca de ploaie. Pare cald afara. Prognoza spunea ceva de 20 de grade C. Termometrul de afara arata 13 grade la ora 7 dimineata. Deci, nu e chiar asa frig. Ies pe balcon. Da, e ok. Pot sa-mi iau pantalonii subtiri de fas. Ei, tot e bine. Par hotarata in privinta asta. Dar cum ramane cu restul? Sa merg cu masina pana la locul de intalnire cu ceilalti colegi? Sau sa merg cu bicicleta pana acolo? E cam departe si e si urat drumul pana in Aerofina. Beh! Parca nu am chef. Imi mananc oul fiert si sorb din ceaiul de sunatoare cu o felie de paine cu unt in fata. Parca m-as duce cu masina. Dar reusesc eu sa bag bicicleta in portbagaj? E prima data cand as face-o. Rabatez bancheta din spate si urc bicicleta. Ar trebui sa intre. Ei, macar pot sa incerc si daca nu incape, ma sui pe ea si pedalez pana la Aerofina. 45 de minue fac, nu mai mult! Sorb din ceai, mai imi ung o felie cu unt, pun ceva branza pe ea si mananc. Da, nu stiu… Oftez… nu ma pot hotari cum sa fac. Las timpul sa hotarasca pentru mine. Mai am timp sa ma hotarasc. Evident ca am intrat in criza de timp si am suit bicicleta in masina si am plecat.
Plec la Focsani sa-mi vad prietenii?! O sa fie cam tarziu! Inseamna sa plec de aici pe la un 6. La 7 se intuneca. Ieri eram hotarata sa plec la Focsani indiferent de ora, chiar si tarziu. Aveam planul in minte. Eram multumita cu el. Sa merg la Focsani cu masina mea. Masina mea pe care o conduc de 2 luni fix. Incepator. Am fost sa cumpar copiilor jucarii. De data asta mi-am spus sa cumpar ceva tematic: scoala. Mai ales ca Petrut e in clasa I-a si Andrei in V-a. Asa ca am luat rechizite si carti. Bine, acum mi-am amintit cat de mult am suferit aseara… cand eram in magazinul D in cautare de rechizite si alte jucarii. Am fost dezamagita. Cel mai mare magazin de birotica din Bucuresti si nu are mare lucru. In ceea ce priveste rechizitele. Ca am vazut niste Lego… mama, mi-as fi cumparat 1-2 chiar pentru mine. Dintre acelea mari… Am stat mai bine de o ora in magazin si m-am tot invartit, nu ma putea decide nici macar la culoarea stiloului sau creionului. Asta pentru ca aceste instrumente au, in ziua de azi, tot felul de culori si modele si nici nu-ti mai dai seama care sunt pentru fete si care pentru baieti. Iar baietii mei sunt atenti si sensibili. Mai ales la culorile “fetelor”. Nu vor in ruptul capului vreo asociere, oricat de subtila, cu fetele ;-). A… nu mai zic de desenele/ semnele de pe pixuri/ creioane sau caiete. Unde mai pui ca sunt unele care, asa mi se par mie, par sa fie special facute pentru generatia emo. Inca nu e cazul. Iar in magazinul ala nu era nimic cu Spiderman! Asta a fost mare ghinion! M-as fi hotarat mult mai repede ce sa cumpar. Cumva, as putea spune ca azi de dimineata eram pregatita pentru multe. Si pentru cursa offroad cu bicicleta si pentru Focsani si pentru munca si pentru somn. Si le faceam pe toate. Ma si vedeam facandu-le. Cu cat pedalam mai mult si timpul trecea, cu atat mai mult imi dadeam seama ca nu mai aveam cum sa ajung la Focsani si ca totul era doar in inchipuirea mea. Nimic realist si obiectiv. Si mi-am dat seama ca obosisem. Mi-am spus sa ma las in voia sortilor. Zeii sa hotarasca pentru mine. Oare astrele ce zic? Se caca pe ele de ras (vorba unui prieten de-al meu) auzindu-ne cum le mai cercetam si ne rugam de ele sa se alinieze favorabil. Daca imi placea cu bicicleta, aveam sa mai raman acolo. Si a fost spectaculos, nimic dificil. Insa frumusetea zilei a fost grandioasa: soare, temperatura numai buna, lumina de toamna, copaci de toamna, frunze de toamna, terenul nu foarte dificil, tovarasi buni, bicicleta mea buna, efort fizic si ganduri de aiurea sau deloc. Acum imi dau seama ca nu m-am gandit la nimic serios.
Sufar. E foarte greu atunci cand nu te poti hotari. Sunt bolnava? Probabil obosita… Acum sunt hotarata ca maine sa lenevesc (ca sa nu mai trebuiasca sa hotarasc nimic) desi acum ceva ore ma gandeam sa plec totusi in excursie, maine la prima ora. Oricum, aici am o scapare. Daca nu pun ceasul sa sune nu ma voi trezi la prima ora si apoi o sa tot am impresia ca e prea tarziu ca sa mai plec si sa ma intorc in aceeasi zi. Cum zice Cumatrul, imi dau intalnire cu el la sensul giratoriu, ne pupam si ma intorc acasa.
Fiti hotarati si leneviti!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: